Vietati din Delta.
cea mai mare zonă umedă din Europa
Diversitatea si numarul mamiferelor din Delta Dunarii sunt asigurate in general de zonele izolate, mlastinoase. Au fost identificate 44 de specii de mamifere, din care cele mai numeroase exemplare sunt cele ale rozatoarelor si insectivorelor. Aceste mamifere de talie mica, constituie hrana pentru majoritatea mamiferelor carnivore si pentru pasarile rapitoare.
Dintre rozatoarele a caror viata este strans legata de mediul acvatic cel mai intalnit este bizamul, iar cel mai intalnit pe teren ferm, in grindul Caraorman si in zona Letea este iepurele.
Nutria, nurca, si vidra , specii a caror viata este strans legata de apa, in prezent sunt protejate de legislatie datorita scaderii alarmate a numarului acestora. In aceeasi situatie se afla si cainele enot, specie originala din Siberia, patrunsa pe cale naturala in Delta.
In zonele mlastinoase intalnim mistretul, destul de bine reprezentat, iar in zonele cu teren ferm din Delta intalnim: dihorul, caprioara, bursucul, vulpea si mai rar doua specii, sacalul si pisica salbatica. Prezenta lupului, nu a mai fost semnalata in Delta Dunarii.
Bine reprezentati sunt si liliecii, dar datorita modului de viata nocturn a acestora, posibil sa nu fi fost inventariate in totalitate speciile prezente in Delta.
Dintre mamiferele salbatice prezente in acest mediu mai mentionam: nevastuica, dihorul, hermelina, sobolanul de apa.
La gurile de varsare ale Dunarii traiesc delfini, reprezentati prin 3 specii dintre care Delphinus delphis este cel mai frecvent, dar si acesta este amenintat numeric. Pe litoralul nordic, se poate intalni foarte sporadic foca cu burta alba.
Pe langa aceste mamifere salbatice intalnim destul de des si animale domestice lasate de localnici in semisalbaticie calul, cainele, vaca, porcul, oaia si capra.
FLORA
Delta are o biodiversitate uimitoare, aproape 5 500 de specii, dintre care 1839 de plante. Vegetația Deltei Dunării este preponderent specifică zonelor umede, 78% fiind reprezentată de stuf, rogoz, papură, pipirig, salcie pitică. Este de menționat faptul că, în Deltă se găsește cea mai întinsă zonă compactă de stuf din lume, având o suprafață de 1 750 km². Pe grindurile fluviale speciile cele mai întâlnite sunt arbori și arbuști, plopul alb, plopul negru, cătină, tufe de mure, etc. Pe marginea canalelor putem întâlni o varietate de nuferi, albi sau galbeni, care sunt spectaculoși în perioada de înflorire, între lunile iunie și septembrie. Tot în arealul rezervației se găsesc și două plante carnivore, aldrovanda și otrățelul de baltă.
Un loc aparte în flora Deltei îl ocupă Pădurea Letea, una dintre cele mai vechi rezervații naturale din România și cea mai nordică pădure subtropicală din lume. Peisajul de aici este unul deosebit, unde pâlcurile de pădure alternează cu dunele de nisip, formate cândva pe fundul mării. Predomină stejarii, unii dintre ei cu vârste de peste 300 de ani. În pădure se mai pot întâlni și peste 10 specii de orhidee, dar și o specie de liană ce poate ajunge până la 25m.
Fauna
Suprafața mică de uscat, a făcut ca aici să se concentreze o faună preponderent reprezentată de pești, amfibieni, reptile și păsări. Noaptea răsună de zgomotul amfibienilor, aici găsindu-se nu mai puțin de 10 specii, printre care: broasca râioasă verde, broasca de lac mare, broasca râioasă brună, buhaiul de baltă sau brotăcelul de copac. Fauna piscicolă este reprezentată de o varietate de pești, 133 de specii, dintre care 66 se întâlnite doar în apele saline: hamsia, calcanul sau stavridul; 54 de specii trăiesc în apele dulci: somnul, linul, bibanul, crapul, avatul, șalăul, știuca și 13 de specii care trăiesc și în apele sărate și în cele dulci: sturionii (păstruga, cega, morunul, nisetrul), scrumbia etc.
